Afacerile prospere din lumea vinului au determinat mulți oameni de afaceri români să deschidă magazine de profil. Acest business, însă, presupune din start o informare adecvată, pentru a reuși să se aducă în fața clienților vinurile preferate. Printre produsele ce se vor regăsi într-un wineshop bine aprovizionat trebuie să se numere vinuri de renume internațional, dar și vinuri românești. Astfel, patronii de wineshop-uri au înțeles că trebuie să cunoască ei înșiși unele lucruri importante, cum ar fi diferența dintre vinul Premium și vinul economic, temperatura de păstrare potrivită, să știe să facă o selecție adecvată de vinuri pentru magazinul lor, să învețe cum să îndrume consumatorii către achiziția unui vin similar cererilor atunci când aceștia nu-l găsesc pe rafturile magazinului lor etc. 


În articolul de mai jos vei descoperi o scurtă istorie a celor mai bune vinuri din lume și din România, vei afla care sunt principalele tipuri de vin în funcție de anumite aspecte (culoare, cantitatea de zahăr conținută, vechime, momentul în care sunt consumate), precum și unele sfaturi utile cu privire la alegerea celui mai bun vin în funcție de preparatul ales.


Cuprins:

1. Istoria celor mai bune vinuri

1.1. Cele mai renumite vinuri din lume

1.2. Cele mai populare vinuri din România

1.3. Cum se recunoaște cel mai bun vin

2. Clasificarea diferitelor tipuri de vin

2.1. Tipuri de vin în funcție de culoare

2.2. Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zahăr conținută

2.3. Tipuri de vin în funcție de vechime

2.4. Tipuri de vin în funcție de momentul în care sunt consumate

3. Sfaturi cu privire la alegerea celui mai bun vin în funcție de mâncarea consumată

1. Istoria celor mai bune vinuri



Vinul este o băutură cu vechime, primele informații despre această licoare apărând în Mesopotamia, Egipt și zona Caucazului. Un studiu la care au lucrat diferiți experți a arătat faptul că apariția vinului a avut loc în Georgia, dar nu se știe dacă primul vin a fost roșu sau alb, nefiind descoperiți pigmenți. În anul 3000 î.Hr., în Egipt exista o adevărată industrie a vinificației, vinul fiind mai ales roșu pentru că semăna cu sângele. Grecii au popularizat băutura, iar romanii i-au dedicat un loc important în scrierile lor. În Evul Mediu vinul a continuat să fie o băutură foarte populară, care s-a răspândit și pe alte continente, imediat ce conchistadorii spanioli au cucerit noi teritorii. Astăzi vinul ocupă un loc special la mesele tuturor oamenilor, fiind considerat o băutură nobilă, cu aromă desăvârșită. 


1.1. Cele mai renumite vinuri din lume

Mult țări se ocupă cu creșterea viței de vie și cu fabricarea vinului, însă dintre acestea în top 10 pot fi situate lejer următoarele state: Franța, Italia, Spania, Portugalia, SUA, China, Chile, Australia, Argentina, Germania. Dintre cele mai cultivate soiuri de struguri pot fi menționate:


  • Sauvignon Blanc. Crește în Franţa, este un soi de struguri alb, ușor, cu aromă ierboasă. Soiul se cultivă și în România;

  • Muscat Ottonel. Soiul de struguri albi de origine franceză a fost cultivat prima dată în Angers și este un hibrid între Muscat de Saumur și Chasselas Doré;

  • Riesling italian. Se cultivă pentru obținerea de vinuri superioare, care pot fi seci, demiseci și demidulci. Vinurile obținute din acești struguri au aromă dulce și pot fi păstrate pentru învechire;

  • Chardonnay. Acest soi franțuzesc a devenit extrem de renumit în toată lumea și ocupa în anul 2010 poziția a cincea în ierarhia celor mai cultivate soiuri de struguri în întreaga lume;

  • Merlot. Este un soi de struguri negri, cultivat în Franța și nu numai, și din el rezultă vinuri seci, cu o tărie de 12-12,5%;

  • Cabernet Sauvignon este tot un vin franțuzesc, din zona Bordeaux, mai precis. Vinurile au culoare rubinie și vigoare;

  • Pinot Noir. Provine din Burgundia, dar este cultivat din Australia până în Elveția. Are o culoare negru intens. Acest soi ocupă locul al X-lea în top.


Cele mai scumpe vinuri din lume sunt cele de colecție, de o calitate superioară de netăgăduit. Pot fi amintite: Chablis (vin franțuzesc alb, cu aromă citrică și aciditate ridicată), Medoc (vin roșu franțuzesc, care provine din Bordeaux), Pomerol (produs din strugurii Merlot), Brunello di Montalcino (vin italienesc, care se produce în Toscana, la 50 de km sud de Siena, în Montalcino; culoarea este rubinie și poate fi consumat la 4 ani de la recoltare), Amarone (vin roșu, sec, italienesc, comercializat la 5 ani de la maturare). Un vin este scump și are un preț mai mare dacă a fost premiat la diferite concursuri internaționale, dacă este notat cu peste 90 de puncte Parker sau Decanter, dacă a primit numele de Grand Cru. Cea mai scumpă sticlă de vin din lume s-a vândut în SUA și a costat 350000 de dolari. 


1.2. Cele mai populare vinuri din România

Unul dintre domeniile economice cu care românii se pot mândri cu adevărat este cel legat de viticultură. În această parte din lume vița de vie se cultivă de mai mult de 2700 de ani, iar vinul era consumat neamestecat cu apă atât de femei, cât și de bărbați. Prima mențiune scrisă despre viticultură datează din timpul regelui Burebista. Viticultura s-a dezvoltat după cucerirea romană, dar și după retragerea aureliană. După Mica Unire, România deținea aproximativ 100000 de ha de viță de vie, iar după transformarea țării în regat (1881) suprafața ajunsese să fie de 150000 de ha, pentru ca în perioada interbelică să ajungă la 220000 ha. 


În prezent România este situată pe locul 5 în Europa la producția de vin și pe locul 13 în clasamentul mondial. Puțini știu că România a reușit să-și creeze un nume în această industrie și că are vinuri deosebite, ce pot sta la masă, fără probleme, alături de nume internaționale. În anii 60, jurnaliştii francezi Henri Gault şi Christian Millau de la Paris Presse au realizat un ghid pentru vinuri, România intrând recent cu câteva dintre vinurile sale premiate: cel mai bun vin roșu (Smerenie 2016, de la crama Oprișor), cel mai bun Cabernet Sauvignon (Casa Isărescu 2014), cel mai bun vin alb din soiuri locale (Diamant 2016 - Villa Vinea), cel mai bun Chardonnay (Anima Chardonnay 2017 - Domeniile Săhăteni, Aurelia Vișinescu) etc. 


În România există peste 30 de podgorii, cele mai cunoscute soiuri de struguri cultivate aici fiind:

  • Fetească Neagră;

  • Negru de Drăgășani;

  • Fetească Regală;

  • Fetească Albă;

  • Grasa de Cotnari;

  • Tămâioasa românească.


Dintr-un wineshop care se respectă nu pot lipsi numele mari de vinuri internaționale, dar și naționale, mai ales că România a reușit să își ocupe un loc de seamă în acest domeniu, vinurile sale fiind tot mai apreciate de turiștii care le achiziționează pentru a le consuma alături de preparate tradiționale sau ca amintire a călătoriei lor.


1.3. Cum se recunoaște cel mai bun vin

Răspunsul cel mai la îndemână ar fi că prin degustare, însă mai există și alte aspecte de reținut în acest sens până la acest pas. Astfel, vor trebui să fie luate în seamă și:

  • denumirea vinului;

  • nivelul taninurilor;

  • modalitatea de fermentare.

2. Clasificarea diferitelor tipuri de vin



Vinurile trebuie să fie foarte bine cunoscute. Unii consumatori le știu deja foarte bine, alții mai puțin, însă un manager de wineshop trebuie neapărat să aibă cunoștințe vaste despre subiectul acesta, în așa fel încât să poată în orice moment să împărtășească din cunoștințele sale clienților interesați. Astfel, va trebui să aibă informații corecte despre soiurile de struguri din care s-au fabricat vinurile, despre zonele geografice din care provin, respectiv podgoriile din țară și din străinătate, despre profilurile aromatice ale soiurilor etc. 


2.1. Tipuri de vin în funcție de culoare

În funcție de culoare se pot evidenția trei tipuri de vinuri: roșu, alb și rose.

  • Vinul roșu. Această culoare poate avea diferite nuanțe (roșu aprins, roșu deschis, roșu închis etc.). În acest sens pot fi apreciate următoarele vinuri roșii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Merlot;

  • Vinul alb. Vinul acesta se realizează din struguri albi, a căror fermentare se face fără tescovină (aceasta influențează foarte mult culoarea). De asemenea, vinurile albe pot avea și ele diferite nuanțe, ca în cazul celor roșii: alb auriu, alb gălbui, alb apos etc. Acestea provin din struguri de soi Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel;

  • Vinul rose. Vinul acesta se obține pentru că producătorii au introdus în procesul de fermentare și struguri negri. Este un tip de vin proaspăt, care nu se păstrează un timp îndelungat și care se folosește des și la prepararea diferitelor cocktailuri. 


Câteva exemple de vinuri albe, roșii și rose, ce pot fi prezentate și apreciate de clienții unui wineshop sunt:


VINURI ALBE


                              Chateau Cristi Chardonnay Barrel Fermented



Domaine Maratray Dubreuil Les Grechons Cru Blanc



     Balla Geza Kolna Sauvignon Blanc


VINURI ROȘII

19 Crimes Cabernet Sauvignon 0.75L


Feudi Salentini Philia Primitivo di Manduria Dolce Naturale DOCG 0.75L


Chateau d'Arsac Margaux Cru Bourgeois DOP 0.75L


VINURI ROSE


Segarcea Marama Tamaioasa Roza 0.75L


Segarcea Minima Moralia Speranta 0.75L


Bravoure by Chateau Cristi Malbec Rose 0.75L


2.2. Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zahăr conținută

În funcție de acest aspect se pot evidenția vinurile dulci, demiseci și seci. Vinurile dulci au un gust mai dulceag, așa cum spune și numele, fiind mult mai populare în rândul reprezentantelor sexului feminin. Vinurile demiseci au un conținut de zahăr ceva mai scăzut decât vinurile dulci, dar nu ajung la acel gust aspru cu care sunt înzestrate vinurile seci. Nu în ultimul rând, băuturile seci sunt apreciate de domni, care preferă aroma lor puternică. 


2.3. Tipuri de vin în funcție de vechime

Vinul se maturează în butoaie mari sau se învechește în sticle. Proprietățile sale se schimbă cu cât timpul trece mai mult, vinul devenind mai savuros. Vinul roșu vechi are o intensitate mai scăzută, pe când cel alb vechi are o nuanță de bază care se amplifică în timp. Vinurile roșii pot fi proaspete, sub un an, cu o culoare violacee, tinere, între 1 și 3 ani, cu o culoare roșie curată, mature, între 3 și 7 ani, culoarea devenind mai rubinie, și vechi dacă au peste 7 ani vechime, remarcându-se prin culoarea roșu-cărămizie. Vinurile albe pot fi proaspete dacă au o vechime sub un an, culoarea fiind de alb-verzui, tinere, între 1 și 2 ani, cu o culoare galben-verzui, mature (între 2 și 4 ani) cu o culoare galben pai și vechi dacă au peste 4 ani vechime și culoarea lor este galben auriu. 


2.4. Tipuri de vin în funcție de momentul în care sunt consumate

În funcție de momentul în care sunt consumate se mai pot evidenția următoarele tipuri de vinuri:

  • aperitiv;

  • pentru desert;

  • vinuri pop (în general, vinuri din fructe sau fructate);

  • spumante.

3. Sfaturi cu privire la alegerea celui mai bun vin în funcție de mâncarea consumată


Atunci când o persoană merge la restaurant, există un specialist sau un somelier care se ocupă cu recomandarea celui mai bun vin în funcție de ceea ce consumă aceasta. Dacă își achiziționează un vin din comerț, atunci trebuie să citească informațiile producătorului de pe etichetă și să ia cele mai bune decizii în acest sens pentru a putea savura o masă delicioasă. 


Managerii de wineshop-uri ar trebui să aibă câteva cunoștințe în acest sens pentru a-i ajuta pe clienți să facă alegerea potrivită, în funcție de felul de mâncare pe care doresc să-l servească. Câteva recomandări generale ar putea fi de folos:


  • Preparatele din pui și sosurile cremoase sunt excelente cu un Chardonnay;

  • Carnea de porc ar putea fi combinată excelent cu Riesling;

  • Fructele de mare sunt delicioase cu un Pinot Gris sau cu un Sauvignon Blanc;

  • Carnea roșie este excelentă cu Cabernet Sauvignon;

  • Carnea de vânat merge foarte bine cu Pinot Noir;

  • Carnea de rață sau de miel se potrivește cu Merlotul;

  • Brânza și nucile sunt excelente la vinurile rose;

  • Prosciutto și pepenele galben se pot combina cu Prosecco;

  • Carnea de vită se asociază cu vin roșu sec, Fetească Neagră, Novac, Negru de Drăgășani;

  • Carnea de curcan este complimentată de un pahar de vin roșu sec, cum ar fi Fetească Neagră, Zinfandel sau Brachetto;

  • Peștele afumat, somonul, stridiile merg foarte bine cu vinuri albe (Pinot Grigio, Riesling, Sauvignon Blanc);

  • Tocănițele se asociază cu vinurile seci, roșii, taninoase;

  • Mâncarea de varză cu afumătură poate fi combinată cu vinuri albe. Un exemplu foarte bun este Feteasca Albă;

  • Preparatele pe bază de ouă sunt ușor de mâncar la un pahar de vin spumant;

  • Pizza și pastele cu sos roșu se consumă cu vin roșu sec (Pinot Noir Chianti, Feteasca Neagră și Merlot), pe când pastele cu sos alb merg cu vinuri albe seci, precum Chardonnay, Pinot Grigio, Sauvignon Blanc;

  • Caviarul se poate asocia întotdeauna doar cu șampania;

  • La deserturi se pot servi vinuri dulci, demidulci albe, rose și vinuri spumante;

  • Brânzeturile merg foarte bine cu vinul, dar asociate corect. Brânza proaspătă poate fi consumată la un pahar de Sauvignon Blanc, vinuri rosé seci sau spumant rosé. Brânza cremoasă sau cea cu mucegai alb este ideală cu șampanie, Chardonnay, chiar și Pinot Noir. Brânzeturile tari și maturate se combină cu vinuri roșii bogate în taninuri. 


În concluzie, pentru a reuși succesul într-o astfel de afacere cu vinuri este vital ca patronul sau cel care se ocupă de achiziția și de vânzarea băuturii în magazin să aibă cunoștințe adecvate despre tipurile de vinuri care există aici și despre modul în care acestea au fost obținute, despre vechimea lor sau modul în care vor fi combinate cu diferite preparate culinare. 



Surse foto:

bauturialcoolice.ro

pixabay.com